Sursa foto: Hepta/Ilie Bolojan
Antisinecuristul Ilie Bolojan, istorie de încasator de sinecuri de la stat. Actualul premier a ridicat, ani la rând, bani extra-salariu, din comitete și comisii
În toiul planificării de către Guvernul Bolojan a unor măsuri de austeritate pentru populație și mediul privat, dar și pentru sectorul public, prin introducerea unor noi taxe și impozite, prin majorarea cotelor de TVA și introducerea unor noi dări către stat, apar informații cu privire la modul în care chiar șeful Executivului a beneficiat, ani de zile, de unele sume de bani pe care chiar Ilie Bolojan le cataloghează astăzi ca fiind sinecuri.
În 2007, când era secretar general al Guvernului, Bolojan a fost numit în proaspătul Comitet Interministerial Eximbank, de unde a încasat o indemnizație egală cu 71 de salarii medii calculate la nivelul acelui an. După care, a devenit primar al municipiului Oradea. An de an, indemnizația i-a crescut văzând cu ochii, plecând de la 41.400 de lei în 2011 și ajungând la 161.412 lei în 2019. Numai că, la acești bani, atât timp cât a fost primar la Oradea, cât și din calitatea de președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan a mai încasat și o indemnizația plătită de Ministerul Finanțelor, pentru calitatea de membru în Comisia pentru autorizarea împrumuturilor locale. Indemnizația a plecat de la 6.608 lei pe an, în 2015, și a ajuns la 21.410 lei pe an, în 2022.
Spre exemplu, Sindicatul lucrătorilor din aparatul de lucru al Guvernului l-a acuzat pe premier, la finalul săptămânii trecute, de ipocrizie, devoalând documente care intră în contradicție cu discursul acestuia vizavi de sinecuri. Totul a plecat de la declarațiile lui Ilie Bolojan, potrivit cărora „împotriva nesimțirii nu există hârtii”, cu referire directă la indemnizațiile mari încasate de unii membri ai consiliilor de administrație din cadrul companiilor de stat.
Ei, bine, sindicatul arată că dintr-o declarație de avere a lui Ilie Bolojan din anul 2008, pe vremea când deținea funcția de secretar general al Guvernului Tăriceanu, reiese că în anul fiscal 2007, actualul premier a încasat suma de 73.935 de lei în calitatea de membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (GIFGA) de pe lângă Eximbank SA.
Indemnizație egală cu 71 de salarii medii
Potrivit sursei citate, la nivelul salariului mediu net lunar calculat în anul 2007, adică de 1.042 de lei, suma încasată de Ilie Bolojan de la acest comitet reprezintă echivalentul a 71 de salarii mediii. Sindicaliștii susțin că această sumă se încadrează perfect în definiția sinecurii.
Reamintim faptul că Ilie Bolojan a fost numit în funcția de secretar general al Guvernului, prin Hotărârea de Guvern nr. 342 din data de 11 aprilie 2007, funcție din care a devenit membru de drept al Comitetului GIFGA al Eximbank SA, așa cum prevede Hotărârea de Guvern nr. 534 din anul 2007. Actualul premier a demisionat în anul 2008 de la Guvern pentru că a fost ales primar al municipiului Oradea, demisia sa fiind consemnată în cadrul Hotărârii de Guvern nr. 327/2008.
„Jurnalul” a calculat faptul că suma de 73.935 de lei, plătită lui Ilie Bolojan, în 2007, de către respectivul comitet interministerial reprezintă remunerarea acestuia pentru nouă luni din anul 2007, adică câte 8.215 lei pe lună, ceea ce ar însemna 7,9 salarii medii.
La data de 26 iunie 2008, Ilie Bolojan a completat o altă declarație de avere, la eliberarea din funcția de secretar general al Guvernului, din care rezultă că în anul fiscal 2007, a încasat un salariu de prefect de Bihor, care a fost completat cu indemnizația de secretar general al Guvernului, ajungând la 79.439 de lei pe an, la care s-a adăugat indemnizația de membru în Comitetul interministerial al Eximbank, de 74.935 de lei pe an. În total, a încasat 153.374 de lei în acel an fiscal, adică 147,2 salarii medii, ceea ce înseamnă 12,27 de salarii medii pe lună.
Altă funcție, altă comisie
Iar lucrurile nu se opresc aici, „sinecura” de la Guvern nefiind singura pe care Ilie Bolojan a încasat-o, ulterior, din funcțiile de conducere pe care le-a deținut la nivelul administrației publice locale.
Conform CV-ului oficial, între 1996 și 2004, Ilie Bolojan a deținut funcția de consilier local la Aleșd, după care, între 2004 și 2005 a fost consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bihor. Între 2005 și 2007 a ocupat funcția de prefect al județului Bihor, iar între 2007 și 2008 a fost secretar general al Guvernului.
Între 2008 și 2020, Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea, iar în mandatul 2020 – 2024, inclusiv până în decembrie 2024, a ocupat funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor.
Interesant este că, într-o declarație de avere publicată în anul 2012, ca primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan nota că, în anul fiscal 2011, indemnizația sa de edil era de 41.400 de lei pe an. Ei, bine, într-o declarație publicată la data de 10 mai 2016, tot ca primar al Oradei, se arată că indemnizația de edil a crescut la 50.614 lei pe an, la care s-a adăugat o indemnizație plătită de Ministerul Finanțelor, pentru calitatea deținută de membru în cadrul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, în cuantum de 6.608 lei pe an
Plățile creșteau de la un an la altul
Anual, sumele încasate de la stat de către Ilie Bolojan au crescut văzând cu ochii. Astfel, în declarația de avere din data de 25 mai 2018, aferentă anului fiscal 2017, Ilie Bolojan notează că a încasat de la Primăria Oradea o indemnizație de primar de 86.667 de lei pe an, în timp ce indemnizația plătită de Ministerul Finanțelor, pentru calitatea de membru în Comisia de autorizare a împrumuturilor locale a ajuns la 11.144 de lei pe an.
Mai departe, în 16 iunie 2019, a fost publicată o nouă declarație de avere, aferentă anului fiscal 2018, din care rezultă că indemnizația de primar al Oradei a ajuns la 145.046 de lei pe an, iar indemnizația de membru în Comisia guvernamentală a crescut la 19.558 de lei pe an.
La data de 1 iunie 2020, Bolojan a menționat că, în anul fiscal 2019, a încasat de la Primăria Oradea o indemnizație de primar în cuantum de 161.412 lei pe an, la care s-a adăugat indemnizația plătită de Ministerul Finanțelor de 15.567 de lei pe an.
Începând cu 2021 s-a modificat doar locul de muncă al lui Bolojan, nu și structura veniturilor. La 10 iunie 2021, el a depus o declarație de avere în calitate de președinte al Consiliului Județean Bihor, în care arată că a încasat ca primar al municipiului Oradea 131.383 de lei, ca președinte al Consiliului județean – 26.381 de lei, iar de la Comisia de autorizarea împrumuturilor locale 11.682 de lei.
Din declarația de avere depusă la 14 iunie 2022, aferentă anului 2021, reiese că Ilie Bolojan a încasat 161.530 de lei ca președinte de Consiliu Județean și 7.788 de lei pe an reprezentând indemnizația plătită de Ministerul Finanțelor. În declarația de avere din anul 2023, aferentă anului fiscal 2022, leafa anuală de președinte de Consiliu Județean încasată de Ilie Bolojan era de 164.631 de lei pe an, în timp ce indemnizația de la Ministerul Finanțelor a crescut la 21.410 lei pe an.
Spectaculos este că în declarația de avere din 17 ianuarie 2025, completată de Ilie Bolojan ca senator, dar aferentă anului fiscal 2024, acesta notează că indemnizația plătită de Consiliul Județean Bihor a fost de 213.639 de lei pe an, iar indemnizația de la Guvern, ca membru în Comisia pentru autorizarea împrumuturilor locale, a fost de 15.576 de lei pe an.
Comitetul Eximbank, înființat la o lună după „ungerea” lui Bolojan la SGG
Absolut ca o coincidență, Hotărârea de Guvern nr. 534 din data de 30 mai 2006, privind înființarea, atribuțiile și competențele de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări de pe lângă Eximbank SA, a fost emisă de Guvernul României la o lună după ce Ilie Bolojan și-a preluat mandatul de secretar general al Guvernului. Conform acestui act administrativ, componența comitetului era formată dintr-un președinte, funcție exercitată de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, de doi vicepreședinți, din care un secretar de stat în Ministerul Economiei și președintele Eximbank, iar secretarul general al Guvernului devenea membru de drept.
Conform acestei HG, Comitetul examinează și aprobă operațiunile ce se efectuează de Eximbank SA în numele și în contul statului. Comitetul aprobă limita maximă de expunere ce poate fi angajată în baza disponibilităților fondurilor alocate anterior și a celor preconizate anual în baza Legii bugetului de stat pentru desfășurarea operațiunilor în numele și în contul statului de către Eximbank SA.
Mai departe, același comitet aprobă acordarea sumelor de garantare pentru băncile comerciale din România. Plafoanele de garantare sunt destinate garantării finanțărilor acordate de băncile comerciale beneficiarilor de finanțări și sunt utilizate conform normelor emise de Comitet. Structura examinează și aprobă măsurile specifice derulate în numele și în contul statului de către Eximbank SA, referitoare la finanțarea, cofinanțarea și garantarea creditelor destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, a utilităților de interes public, dezvoltarea regională, susținerea activității de cercetare-dezvoltare, protecția mediului, ocuparea și formarea personalului, susținerea și dezvoltarea IMM-urilor, stimularea exporturilor românești, susținerea tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate, precum și orice alte obiective punctuale stabilite de Guvernul României.
Comisie și pentru primari, și pentru șefii de CJ-uri
În ceea ce privește Comisia de autorizare a împrumuturilor locale, aceasta a fost înființată prin HG 9, din 10 ianuarie 2007, cu două luni înainte ca Ilie Bolojan să devină secretar general al Guvernului. Această comisie este alcătuită din 13 membri, dintre care șapte de la Ministerul Finanțelor, doi de la Ministerul Afacerilor Interne și câte un membru din partea Asociației Comunelor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Municipiilor din România, respectiv Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România. Ilie Bolojan a activat ca membru în această comisie, atât ca primar al municipiului Oradea, cât și ca președinte al Consiliului Județean Bihor.
Conform HG de înființare, Comisia examinează și avizează contractarea/garantarea de către UAT-uri de finanțări rambursabile interne și externe pe termen scurt, mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale.
Aceeași Comisie autorizează finanțările rambursabile ce urmează a fi contractate de unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentând datoria publică locală, precum și tragerile ce se pot efectua din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, în limita cărora se pot efectua plăți, cu încadrarea în limitele anuale, în condițiile legii.
AEP confirmă dezvăluirea „Jurnalul”. Președintele României a cerut inclusiv decontarea banilor din donații
Tot la capitolul ipocrizie politică poate fi încadrată și atitudinea fostului candidat la alegerile prezidențiale din anul 2025, actualul președinte al României, Nicușor Dan. Autoritatea Electorală Permanentă confirmă, printr-un document remis jurnaliștilor, la finalul săptămânii trecute, ceea ce „Jurnalul” a dezvăluit, în exclusivitate, și anume că actualul șef al statului se va îmbogăți din donațiile primite pentru campania electorală.
AEP a transmis, la data de 4 iulie 2025, că, în urma voturilor valabil exprimate pentru autoritățile administrației publice locale din 9 iunie 2024, candidatul Nicușor Dan a obținut un procent mai mare de 3% din voturile valabil exprimate pentru funcția de primar general al municipiului București. „După verificările efectuate de către echipa de control din cadrul Autorității Electorale Permanente cu privire la veniturile și cheltuielile electorale înregistrate în campania electorală, în luna septembrie a anului 2024 a fost rambursată către Nicușor Dan suma de 659.796,72 lei”, susține AEP.
Ei, bine, Nicușor Dan a contribuit la acea campanie electorală cu 40.000 de lei proveniți din venituri proprii, cu 140.000 de lei proveniți din donații și cu 480.000 de lei proveniți din împrumuturi. Statul român i-a decontat, astfel, inclusiv cheltuielile suportate cu bani din donații.
În continuare, AEP arată: „Referitor la suma ce va fi rambursată către Nicușor Dan ca urmare a candidaturii sale la funcția de președinte al României din anul 2025, misiunea de control privind legalitatea veniturilor și cheltuielilor electorale este în desfășurare. Suma solicitată prin cererea de rambursare este de 60.881.409,07 lei, reprezentând cheltuieli efectuate în ambele tururi ale scrutinului menționat”.
Amintim că Nicușor Dan a contribuit la campania prezidențială cu 3.061.085,3 lei, bani proveniți din donații, precum și cu 57.324.921,57 de lei, bani proveniți din împrumuturi, a cheltuit aproape toți banii și cere decontarea de la bugetul de stat a cheltuielilor integrale, adică și a banilor cheltuiți, primiți cu titlu de donație.
La finalul verificărilor efectuate de AEP, Nicușor Dan va rămâne în buzunar cu donațiile decontate de la bugetul de stat, mai exact cu 3.601.085,3 lei, adică cu 734.915,4 euro. Și această cheltuială va fi decontată din taxele și impozitele contribuabililor.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/politica/ilie-bolojan-incasari-stat-extra-salariu-1003027.html